Sudul Republicii Moldova – separatism, referendum și lecțiile unei crize evitate

Un nou episod al podcastului #Transnistria: Nu Deranjați!

Atunci când vorbim despre mișcările separatiste din Republica Moldova, analiza publică se oprește aproape reflexiv la raioanele din stânga Nistrului. Transnistria a devenit simbolul fragilității statului moldovean, al conflictului înghețat și al influenței ruse în regiune. Dar istoria începutului anilor ’90, sec. XX, arată că riscurile la adresa integrității teritoriale nu s-au manifestat doar acolo.

În toamna anului 1990, tendințe separatiste au apărut și în sudul Republicii Moldova, în localitățile cu populație majoritar găgăuză – comunitate de origine turcă, dar creștin-ortodoxă, stabilită în regiune în perioada țaristă. Mesajele promovate la acea vreme reluau, în multe privințe, aceleași narative de separare față de Chișinău: frica de marginalizare, de românizare forțată, instrumentalizarea identității etnice, specularea incertitudinii politice generate de destrămarea Uniunii Sovietice și a modului în care ar putea fi gestionată relația cu centrul de putere de la Chișinău.

În acest nou episod al podcastului #Transnistria: Nu Deranjați!, Mihai Isac discută cu Ștefan Bejan, doctor în istorie și expert al Comunității WatchDog Moldova, despre evenimentele care au precedat oficial războiul de pe Nistru. Dialogul reconstituie contextul politic și social al începutului anilor ’90, sec. XX, și încearcă să identifice elementele comune ale separatismului, atât în stânga Nistrului, cât și în sudul țării: Comrat, Vulcănești și nu numai.

Care au fost argumentele invocate de liderii locali? Ce interese politice și personale au alimentat aceste mișcări? Și, mai ales, în ce măsură au fost ele parte a unei strategii mai largi de influență externă?

Un punct central al discuției îl reprezintă utilizarea „referendumului” ca instrument de presiune și influențare politică. Episodul analizează inclusiv referendumul ilegal organizat la Comrat, la 2 februarie 2014, și modul în care astfel de consultări pot fi folosite pentru a crea legitimitate aparentă unor agende politice care contravin cadrului constituțional. Până în prezent, organizatorii referendumului ilegal nu au fost sancționați.

Sudul Republicii Moldova devine astfel un studiu de caz relevant pentru înțelegerea modului în care Rusia a încercat să promoveze un model similar celui din regiunea transnistreană, dar unde rezultatul a fost diferit. De ce? Ce factori au făcut ca scenariul să nu degenereze într-un conflict armat? Și ce lecții putem extrage astăzi?

Prin proiectul #Transnistria: Nu Deranjați!, ESGA, în parteneriat cu Karadeniz Press, își propune să scoată dosarul transnistrean din zona de „nu deranjați” și să contribuie la o dezbatere publică informată, onestă și responsabilă. Într-un spațiu public adesea dominat de simplificări sau clișee geopolitice, înțelegerea istoriei recente rămâne un exercițiu esențial de luciditate.

Vă invităm să urmăriți acest episod și să redeschidem împreună o discuție care privește nu doar trecutul, ci și viitorul Republicii Moldo