Relația dintre România și Republica Moldova are un caracter special, fundamentat pe legături lingvistice, istorice și culturale comune, dar și pe convergența aspirațiilor europene. De la proclamarea independenței Republicii Moldova, 27 august 1991, dinamica bilaterală nu a urmat însă un traseu liniar. Dimpotrivă. Ea a oscilat între un simbolism al fraternității și o retorică a „datoriei morale”, percepută drept paternalistă de către unii dintre locuitorii Republicii Moldova, și perioade de răceală diplomatică, uneori puternic influențate de evoluțiile contextului internațional.
După 2022, mai exact după declanșarea războiului la scară largă asupra Ucrainei, relația bilaterală a cunoscut o transformare semnificativă, evoluând către o solidaritate strategică bazată pe cooperare pragmatică și pe un parteneriat mai matur. Noul context de securitate generat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei a determinat o implicare mai fermă, mai rapidă și mai flexibilă a României, sprijinul acordat Chișinăului funcționând adesea ca ajutor de primă instanță. În acest cadru, relația s-a recalibrat către o logică de parteneriat autentic, în care Republica Moldova își afirmă autonomia decizională, iar România își redefinește rolul – din donator predominant, în facilitator al integrării europene – valorificând experiența acumulată în etapele de pre- și post-aderare la Uniunea Europeană.
La invitația Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România, Angela Grămadă, președinta Asociației Experts for Security and Global Affairs, a elaborat o analiză succintă în care a evidențiat această interacțiune bilaterală dintre România și Republica Moldova, evidențiind elementele discursive politice și acțiunile concrete de susținere a Chișinăului care au contribuit la transformarea acestei relații.
Analiza ”Prietenie asimetrică : o evaluare critică a relației dintre România și Republica Moldova” a fost lansată pe 12 martie 2026 în cadrul unui eveniment găzduit de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung și Institutul Diplomatic Român. Evenimentul s-a mai bucurat și de contribuția unor experți cu experiență în domeniu, Miruna Butnaru-Troncotă, și Teodor Lucian Moga, care au oferit comentarii pe marginea studiului și au răspuns întrebărilor participanților, fiind moderat de George Vișan, IDR.
Analiza poate fi accesată pe pagina web a Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung sau mai jos: