În spațiul ex-sovietic a devenit un clișeu în a învinui Kremlinul și liderii ruși pentru incapacitatea autorităților locale de a gestiona afacerile interne ale unui stat. Cu toate acestea, există o serie de factori, elemente sau indicii care sugerează că, într-adevăr, o parte a responsabilității pentru mai multe procese care au loc în Armenia în acest moment își au originea la Moscova, în discursurile și deciziile oficialilor ruși, care utilizeaza războiul din Nagorno Karabah pentru a motiva locuitorii acestei țări să nu insiste prea mult pentru democratizare. Protestele din Armenia care au avut loc începând cu 17 iulie 2016 și au durat aproximativ două săptămâni au scos la iveală mai multe probleme cu care se confruntă acest stat: instituții publice slabe, autorități guvernamentale incapabile să gestioneze crize, izolare politică regională continuă datorită conflictului din Nagorno Karabah, promovarea unor politici publice care nu răspund nevoilor societății armene. Acești factori au condus într-un final la creșterea nivelului de nemulțumire a populației, care a ieșit în stradă pentru a cere demisia actualei guvernări.

Policy brief (Nr. 1, 2016): Armenia

Autori: Mihai Mogîldea, Angela Grămadă