Notă analitică
[RO]
Poziționarea politică a statelor din Asia Centrală față de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei
Statele din Asia Centrală s-au numărat printre statele care nu au condamnat agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei la votul rezoluției Adunării Generale ONU din 2 martie. Astfel, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan s-au abținut de la vot, în timp ce reprezentanții Turkmenistanului și Uzbekistanului nu au fost prezenți. Situația nu este întru totul surprinzătoare, cele 5 state fiind dependente economic de Federația Rusă (la diferite niveluri) și loiale acesteia la nivel internațional, în ciuda creșterii influenței altor actori. Pe de altă parte, cetățeni din toate cele 5 țări au solicitat sprijinul autorităților pentru evacuarea din Ucraina în contextul deteriorării situației de securitate. De asemenea, pe parcursul războiului, au existat zvonuri că soldați tadjici și uzbeci s-ar afla în trupele ruse trimise în Ucraina sau că ar fi existat solicitări ale Rusiei pentru sprijin militar din partea Kazahstanului, acestea au fost negate de autoritățile din zonă. În continuare vom încerca să evidențiem câteva particularități cu privire la poziționarea celor 5 state față de conflictul ruso-ucrainean.
Kazahstan. În ianuarie au avut loc ample proteste în Kazahstan soldate cu o remaniere politică prin care NursultanNazarbayev și asociații săi au fost înlăturați sau trecuți în plan secund, iar președintele kazah Kassîm-JomartToqaev a inițiat pași pentru consolidarea autorității sale. Mișcările de stradă s-au sfârșit prin solicitarea intervenției trupelor pacificatoare ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, cele mai multe trupe fiind trimise de Federația Rusă. Kazahstan este unul dintre partenerii de bază ai Rusiei, fiind membră fondatoare a Uniunii Economice Eurasiatice. Din această cauză, un parlamentar britanic a cerut ca sancțiunile să fie extinse și la adresa Kazahstanului și Azerbaidjanului, ca țări care îl sprijină pe Vladimir Putin, fapt ce a determinat organizarea unor consultări de urgență între reprezentanții Marii Britaniei și Kazahstanului, unde autoritățile britanice au infirmat o astfel de intenție oficială. Pe 1 martie, liderul Kazahstanului a anunțat disponibilitatea țării sale de a media conflictul dintre Rusia și Ucraina, afirmând că „O pace rea este mai bună decât un război bun.” („A badpeaceisbetterthan a goodwar”), demonstrând continuitate cu inițiativele anterioare ale țării de a media conflicte internaționale, dintre care cele mai cunoscute negocieri sunt cele începute în 2017 privind războiul civil din Siria. În Almatî, Kazahstan au avut loc și printre primele și puținele proteste din regiune împotriva agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei, chiar în 24 februarie și pe 6 martie (cu peste 1500 participanți conform surselor din presă), ulterior organizându-se colecte pentru sprijinirea populației din Ucraina.
Kârgâzstan. Considerată mult timp o insulă a democrației în regiune, în octombrie 2020, pe fondul acuzațiilor de fraudare alegerilor parlamentare și a nemulțumirilor populației în contextul pandemiei, Kârgâzstan a trecut printr-o schimbare politică marcată de violențe, soldată cu venirea la putere a lui SadîrJaparov. Cu o agendă populistă și adoptând măsuri de consolidare a puterii sale, Japarov încearcă să nu se îndepărteze însă de Rusia, țară de care depinde prin remitențele muncitorilor (aproximativ o treime din PIB), dar și prin importurile în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Comunicatele oficiale emise de administrațiile prezidențiale rusă și kârgâză nu prezintă în termeni similari convorbirea telefonică bilaterală la nivel înalt din 26 februarie. Comunicatul rus arată că Japarov ar fi exprimat sprijinul pentru agresiunea militară a Rusiei, în timp ce anunțul kârgâz menționează doar discuția privind situația actuală din Ucraina. La 1 martie, președintele ucrainean Zelenski a anunțat într-un videoclip rechemarea în țară pentru consultări a ambasadorului ucrainean de la Bișkek, însă MAE kârgâz a anunțat că nu a fost informat oficial în acest sens. Cu toate acestea, în cadrul unei întâlniri la nivelul miniștrilor afacerilor externe kârgâz și rus, reprezentantul Kârgâzstanului, Ruslan Kazakbayev, a arătat disponibilitatea țării sale de a găzdui negocieri de pace între cele două părți, amintind acordul de încetare a focului din 1994 pentru conflictul din Nagorno-Karabakh, respectiv cele pentru încheierea războiului civil din Tadjikistan din 1998.
Tadjikistan. Din partea autorităților tadjice nu au fost emise declarații oficiale referitoare la conflictul din Ucraina, fiind anunțată doar suspendarea unor zboruri către estul Rusiei ca urmare a situației de securitate. Într-un interviu video pentru biroul local al Radio Europa Liberă (RFE/RL), RahmatulloZoirov, figură marcantă a opoziției tadjice, și-a exprimat dezacordul față de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Zoirov a fost până în martie 2021 liderul Partidului Social-Democrat, singurul partid de opoziție după interzicerea activității Partidul Renașterii Islamice din Tadjikistan în 2015.
Turkmenistan. Poziționarea Așgabatului nu este surprinzătoare, ținând cont că Turkmenistan este o țară cu statut de neutralitate declarat. Aceasta nu este membră în niciun bloc militar controlat de Rusia sau alți actori internaționali și preferă să fie doar observator sau membru asociat la organizațiile regionale de cooperare economică sau politică. În același sens poate fi interpretată și absența viceprim-ministrului și ministrului de externe turkmen, RashidMeredov, de la reuniunea C5+1 la nivel de miniștri de externe cu secretarul de stat american, Anthony Blinken, care a avut loc pe 28 februarie. În cadrul acesteia, diplomatul american a condamnat agresiunea militară a Rusiei și și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina, poziționare care nu s-a reflectat în comunicatele emise de ceilalți participanți. În Turkmenistan, pe 12 martie urmează să aibă loc alegeri prezidențiale anticipate, în cadrul cărora fiul președintelui, Serdar Berdimuhammedov, candidează și este văzut drept câștigător sigur.
Uzbekistan. Deși mai puțin dependent economic și politic de Rusia, Uzbekistan a adoptat încă de la început o poziție neutră în conflictul cu Ucraina. O conversație telefonică dintre președinții celor două țări din 25 februarie a fost prezentată diferit de serviciile de presă ale administrațiilor prezidențiale din Rusia și Uzbekistan, fapt ce a determinat biroul președintelui uzbec Mirziyoyev să emită un comunicat de clarificare prin care să sublinieze poziția neutră și echilibrată. O astfel de poziționare oficială a determinat și o intervenție împotriva jurnaliștilor care au publicat articole privind războiul din Ucraina, aceștia fiind chestionați de reprezentanți ai serviciilor secrete.
Despre Autoare:
Ana-Maria Anghelescu este expert asociat la Experts for Securityand Global Affairs (ESGA). În iulie 2021, Ana-Maria și-a prezentat public lucrarea de doctorat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative București. Teza s-a concentrat pe evaluarea capacității materiale și politice a României de a reprezenta o putere medie pe continentul european, utilizând ca studiu de caz relațiile cu țările din Asia Centrală în contextul Strategiei Uniunii Europene pentru această regiune. În acest scop, Ana-Maria a beneficiat de o mobilitate Erasmus+ la Academia OSCE din Bișkek, Kârgâzstan în anul universitar 2019-2020.
[EN]
Political positions of the Central Asian states regarding the military aggression of Russia against Ukraine
The Central Asian states were among the ones who did not condemn the military aggression of Russia against Ukraine when the vote for the UN General Assembly resolution took place on March 2. Kazakhstan, Kyrgyzstan and Tajikistan abstained from voting, while the representatives of Turkmenistan and Uzbekistan were not present at all. The situation is not at all surprising, since the 5 states are economically dependent on Russian Federation (to various levels) and are loyal to it at the international level, despite the growing influence of other actors. On the other hand, citizens of all 5 countries asked for the support of their authorities for evacuation from Ukraine in the context of the deteriorating security situation. Moreover, during the war, there were rumours that Tadjik and Uzbek soldiers were among the Russian troops sent to Ukraine or that there were Russian requests for military support to Kazakhstan, which were denied by the authorities from the region. We will try to highlight some specific aspects regarding the positioning of the 5 Central Asian states regarding the Russo-Ukrainian war.
Kazakhstan. In January there were big protests in Kazakhstan leading to a political reshuffling through which Nursultan Nazarbayev and his associates were removed from power or at least withdrawn to second-tier positions, and Kazakh president Kassym-Jormart Tokayev took steps for consolidating his own authority. The street protests were ended when the Kazakh president requested the support of the CSTO peace-keeping troops, the biggest number of soldiers coming from Russia. Kazakhstan is one of the stable partners of Russia, being a founding member of the Eurasian Economic Union. For this reason, a British MP asked for the sanctions to be applied to Kazakhstan and Azerbaijan as well, as countries supporting Vladimir Putin, which led to an emergency Kazakh-British consultation, during which the British authorities denied such an official intention. On March 1, the Kazakh leader announced his country’s availability to mediate the conflict between Russia and Ukraine, saying that “A bad peace is better than a good war”. This shows continuity with the previous initiatives of Kazakhstan to mediate international conflicts, among which the best known are the Syria talks started in 2017. On the other hand, in Almaty, there were among the first and very few protests in the region against the Russian military aggression against Ukraine, in the evening of February 24 and March 6 (with over 1500 participants according to press sources), followed by donation collections in support of the Ukrainian population.
Kyrgyzstan. Long time viewed as an island of democracy in the region, in October 2020, against the backdrop of electoral fraud accusations at the parliamentary elections and the people’s discontent in the pandemic context, Kyrgyzstan went through a political change marred in violence and ended with the coming to power of Sadyr Japarov. With a populist agenda and adopting measures to consolidate his power, Japarov tries not to withdraw from Russia, on which his country is dependent through remittances (approximately a third of the GDP), and through the imports within the Eurasian Economic Union. The official press releases of the Russian and Kyrgyz presidential administrations do not frame in similar terms the bilateral phone conversation between the 2 heads of state, held on February 26. The Russian one shows that Japarov expressed his support for the Russian military aggression, while the Kyrgyz one only mentions the discussion of the current situation in Ukraine. On March 1, the Ukrainian president Zelensky announced through a video that he was recalling for consultations the Ukrainian ambassador in Kyrgyzstan, but the Kyrgyz MFA announced that it was not given official notice in this regard. Nevertheless, within an MFA meeting of the Kyrgyz and Russian counterparts, Ruslan Kazakbayev, the Kyrgyz MFA, showed his country’s availability of hosting peace negotiations between the two parties, reminding the ceasefire agreement of 1994 for Nagorno-Karabakh, as well as the ones for the end of the Tadjik civil war in 1998.
Tajikistan. The Tajik authorities did not release any official statements regarding the conflict in Ukraine. The only announcements concerned the suspensions of some flights to Eastern Russian cities, as a result of the security situation. In a video interview for the local service of Radio Free Europe / Radio Liberty, RahmatulloZoirov, an important Tajik opposition member, expressed his disagreement with the Russian military aggression against Ukraine. Zoirovwas until March 2021 the leader of the Social-Democratic Party, the only opposition party after the ban of the Islamic Renaissance Party of Tajikistan in 2015.
Turkmenistan. Ashgabat’s positioning is not surprising, considering that the country has a permanent neutrality status. It is not a member of any military bloc controlled by Russia or other international actors and it prefers to be an observer or associate member of the regional economic or political organisations. On the same note, we can look at the absence of the Turkmen Vice-Prime Minister and Minister of Foreign Affairs, Rashid Meredov, from the C5+1 meeting at the level of MFA with the US Secretary of State, Anthony Blinken, which took place on February 28. Within this meeting, the American diplomat condemned the Russian military aggression and expressed solidarity with Ukraine, a position which was not reflected in the press releases of the other participants. In Turkmenistan, on March 12 will be early presidential elections, where the son of the president, Serdar Berdymukhamedov, is participating and expected to win.
Uzbekistan. Although less economic and politically dependent on Russia, Uzbekistan adopted from the beginning a neutral position regarding the conflict in Ukraine. A February 25 phone conversation between the two presidents was presented differently by the press services of the presidential administrations in Russia and Uzbekistan, prompting the Uzbek president’s office to issues a new press release to clarify and highlight the country’s neutral and balanced positioning. Such an official stance led to intervention against the journalists covering the war in Ukraine, who were brought in for questioning by representatives of the secret services.
Surse consultate:
Turkmenistan:
Kazakhstan:
Kyrgyzstan:
Tadjikistan:
Uzbekistan: