Masa Rotundă: Transnistria, integrarea europeană a Republicii Moldova și interesele României: noi realități, noi oportunități de politică publică

Masa Rotundă: Transnistria, integrarea europeană a Republicii Moldova și interesele României: noi realități, noi oportunități de politică publică

Asociația Experts for Security and Global Affairs, Agenția de Știri a Mării Negre Karadeniz-Press (Asociația Centrul de Studii Strategice pentru Marea Neagră), în parteneriat cu Comisia pentru Învățământ, Camera Deputaților, Parlamentul României, a organizat astăzi pe 17 iulie 2026 masa rotundă

„Transnistria, integrarea europeană a Republicii Moldova și interesele României: noi realități, noi oportunități de politică publică”.

Deschiderea negocierilor de aderare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană marchează începutul unei noi etape politice și instituționale, care va influența nu doar reformele interne ale Republicii Moldova, ci și modul în care este abordat dosarul transnistrean. Dacă în ultimele trei decenii conflictul a fost analizat în principal prin prisma negocierilor politice și a dimensiunii de securitate, procesul de integrare europeană introduce noi variabile și oportunități care pot modifica semnificativ cadrul de discuție privind reintegrarea țării în contextul procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În paralel, războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a transformat mediul de securitate din regiunea Mării Negre și a redus semnificativ spațiul de manevră al actorilor care au influențat anterior evoluțiile din regiunea transnistreană. S-a modificat și formatul de negociere, în prezent discuțiile desfășurându-se într-un format informal, de ”1+1”. Aceste schimbări obligă factorii de decizie, comunitatea de experți și partenerii internaționali să reevalueze instrumentele disponibile și să identifice noi formule de sprijin pentru Republica Moldova, dar și să analizeze responsabil care ar putea fi impactul nesoluționării sau perpetuării dosarului asupra procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În acest context, România se află într-o poziție aparte. Bucureștiul este principalul susținător politic al parcursului european al Republicii Moldova, principalul furnizor de expertiză pentru integrarea europeană și unul dintre actorii care beneficiază de cel mai ridicat nivel de încredere la Chișinău.

Obiective urmărite de organizatori au fost următoarele:

  • Analizarea modului în care procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană influențează perspectivele de gestionare și soluționare a dosarului transnistrean;
  • Identificarea implicațiilor politice, economice și de securitate pentru România generate de evoluțiile din Republica Moldova;
  • Facilitarea unui dialog între experți și practicieni din România și Republica Moldova privind viitorul regiunii transnistrene în context european;
  • Colectarea de opinii și recomandări pentru consolidarea contribuției României la procesul de integrare europeană și reintegrare a Republicii Moldova;
  • Dezvoltarea unei rețele de experți români interesați de dosarul transnistrean, integrarea europeană și securitatea regiunii Mării Negre.

În acest sens, evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, experți în securitate, diplomați, cercetători și membri ai societății civile din România și Republica Moldova pentru un dialog aplicat privind evoluțiile de securitate din regiune și perspectivele cooperării bilaterale în contextul parcursului european al Republicii Moldova.

Discuțiile au explorat provocările generate de evoluțiile regionale, impactul acestora asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova și rolul pe care România îl poate avea în consolidarea rezilienței, securității și cooperării regionale. Totodată, cea de-a doua sesiune a fost dedicată identificării unor direcții de politică publică și formulării de recomandări relevante pentru instituțiile din România.

Le mulțumim invitaților din Republica Moldova, Ion Manole, Director Executiv, Asociația Promo-LEX, Chișinău, Republica Moldova, Irina Tabaranu, Co-fondatoare, Zona de Securitate, Chișinău, Republica Moldova, Rosian Vasiloi, expert politici de Securitate, fost șef al Poliției de Frontieră, Chișinău, Republica Moldova, care au prezentat cele mai noi evoluții din dezbaterea publică internă pe dosarul transnitrean, dar și vorbitorilor și participanților din România pentru contribuțiile valoroase și pentru disponibilitatea de a participa la un dialog deschis și constructiv. Schimbul de expertiză și cooperarea dintre mediul academic, instituțiile publice și organizațiile societății civile rămân esențiale pentru formularea unor politici publice informate și pentru consolidarea securității regionale.

Mulțumim, de asemenea, partenerilor noștri pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment, domnului deputat Mihai Alexandru Ghigiu, președinte Comisia Educație, Camera Deputaților din Parlamentul României, precum și tuturor celor care contribuie la dezvoltarea unui spațiu de dialog dedicat celor mai importante teme de politică externă și securitate din regiunea Mării Negre.

Masa rotundă „Transnistria, integrarea europeană a Republicii Moldova și interesele României: noi realități, noi oportunități de politică publică” a fost organizată ca parte a proiectului ”Transnistria: Nu Deranjați!” lansat de către Asociația ESGA și Agenția de Știri a Mării Negre Karadeniz-Press în ianuarie 2026.

Share:

More Posts

Niciun model nu trebuie copiat. Cum poate Republica Moldova construi propria arhitectură de reintegrare

Policy brief Mesaj-cheie Acest policy brief analizează problema transnistreană din perspectiva reintegrării efective a Republicii Moldova, pornind de la schimbarea profundă a contextului strategic regional și de la parcursul european al statului. Scopul principal este de a analiza și de a sublinia faptul că situația transnistreană nu mai poate fi tratată exclusiv ca un conflict teritorial nesoluționat. Războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și transformarea mediului de securitate regional au modificat fundamental ecuația în care conflictul a fost gestionat în ultimele

Read More »

Dincolo de formatul 5+2. România și Ucraina în redefinirea soluționării conflictului transnistrean

Policy brief Mesaj-cheie Agresiunea militară pe scară largă a Federației Ruse împotriva Ucrainei a schimbat fundamental condițiile în care poate fi abordat dosarul transnistrean. Rusia nu mai poate fi considerată un mediator sau garant credibil al unei soluții politice, așa cum se poziționează, iar formatul tradițional de negociere 5+2 a devenit nefuncțional. Astăzi, negocierile au un caracter diferit, limitat la doi participanți (formatul 1+1): autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și reprezentanții regimului separatist de la Tiraspol. În același timp, noul

Read More »

Analiză: Noua Strategie de comunicare a Parlamentului Republicii Moldova pentru perioada 2026–2029

Biroul permanent a aprobat Strategia de comunicare a Parlamentului Republicii Moldova pentru perioada 2026–2029. În acest sens, în comunicatul de presă publicat pe pagina oficială a instituției, este menționat faptul că documentul  ”va ghida activitatea de comunicare instituțională a legislativului în următorii patru ani”. Același comunicat mai prezintă și prioritățile și obiectivele de comunicare, precum și mecanismele de planificare, coordonare și evaluare a activităților de comunicare publică, și poate fi consultat pe site-ul Parlamentului. Experții ESGA au analizat textul documentului și

Read More »