Plecând de la acordurile internaționale bilaterale dintre România și Ucraina și de la impactul nemilitar al primilor cinci ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și a Sevastopolului, sunt propuse o serie de recomandări pentru îmbunătățirea funcționalității acestor înțelegeri.

Anexarea Peninsulei Crimeea și integrarea sa în sistemul politic, juridic și economic al Federației Ruse a provocat nu numai o criză de securitate, ci și a principiilor care stau la baza dreptului internațional. A creat o zonă geografică și politică contestată, cu o situație de facto nerecunoscută de comunitatea internațională, dar generatoare de efecte pentru care pot fi necesare acțiuni. Apar întrebări privind gestionarea acestor efecte, fără a recunoaște sau încuraja acceptarea situației de facto.

Analiza și formulare recomandărilor din acest policy paper nu include alte înțelegeri bilaterale semnate de România și Ucraina la nivelul ministerelor și altor autorități naționale competente sau alte acorduri neidentificate în mod deschis în baza de date disponibilă pe site-ul mae.ro. Totodată, recomandările furnizate de acest document nu includ impactul derivat din alte înțelegeri multilaterale la care cele două state, România și Ucraina, sunt părți. Însă prezintă dimensiunile Acordului de asociere și ale zonei de liber schimb rezultate în urma înțelegerii din 2014 dintre Uniunea Europeană și Ucraina, fiind un acord internațional cu impact ridicat asupra relațiilor dintre părți în planul asocierii politice și liberalizării relațiilor economice, cu România ca parte a Uniunii Europene.

Prima parte prezintă situația internațională a Peninsulei Crimeea, din perspectiva problemelor recunoașterii, a exercițiului autorității și diferenței dintre situația legală și de fapt în Peninsula Crimeea, aceasta fiind problema de la care pleacă lucrarea. Sunt identificate abordările Ucrainei, Federației Ruse, Organizației Națiunilor Unite și ale Uniunii Europene, precum și ale României în raport cu statutul Crimeei.

Partea a doua prezintă o serie de recomandări politice bazate pe acordurile bilaterale dintre România și Ucraina, precum și al rolului Acordului de asociere UE-Ucraina, având în perspectiva impactului anexării ilegale a Peninsulei Crimeea asupra domeniului de aplicare al acestor tratate. Nu oferă o analiză exhaustivă a înțelegerilor bilaterale, nici a posibilelor efecte asupra acestora în urma anexării Peninsulei Crimeea, dar pleacă de la politica generală de nerecunoaștere a anexării ilegale, politică amintită constant de reprezentanții statului român. Se bazează pe analiza acordurilor în domeniul consular, de bună vecinătate și frontieră, privind transporturilor, schimburile de informații în caz de accidente nucleare, protecția informațiilor.

Continuare Madalin Catalin Blidaru Policy Paper

Opiniile exprimate în acest policy paper aparțin autorului și nu reprezintă punctul de vedere al ESGA sau partenerilor ESGA.

Despre audor: Mădălin Cătălin Blidaru este doctorand în Științe Politice, specializat în relații internaționale și politica externă a Uniunii Europene, în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Este preocupat de relațiile interregionale, dinamica euromediteraneană, precum și de condițiile bunei guvernări. Deține un master în Studii de muncă. În 2017 a făcut parte din echipa care a realizat agenda de tineret pentru reuniunea la nivel înalt între Uniunea Africană și Uniunea Europeană