Comentariu ESGA: 10 ani de Parteneriat Strategic România – Statele Unite ale Americii

 

10 ani de Parteneriat Strategic România – Statele Unite ale Americii. Ce potențial mai are România să susțină un demers ferm de securitate în regiune?

Marți, 14 septembrie 2021, ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a avut o discuție telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui Statelor Unite, Jake Sullivan. Potrivit unui comunicat MAE, discuția a avut loc în contextul aniversării a 10 de ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre cele două state, dar și Acordul privind amplasarea sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Pentru a marca importanța aniversării, Ministerul de Externe al României și Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii au emis o declarație de presă comună.

În acest context, Asociația ESGA a încercat să analizeze cele două mesaje transmise publicului de către oficialii responsabili cu implementarea politicilor externe ale celor două state partenere, fără, însă, a avea pretenția de evaluare complexă și totală a modului în care sunt atinse obiectivele înscrise în Parteneriatul Strategic. Ne-am propus să reflectăm, sau mai degrabă să generalizăm, cu riscul de a fi criticați pentru acest lucru, anumite ”pretenții” și ”tendințe” pe care le observăm în spațiul public, dar și să identificăm elemente care ar trebui să contribuie la susținerea fermă a propunerii României pentru crearea postului de Reprezentant al UE pentru conflictele din regiune – propunere prezentată de mai multe ori în cadrul unor conferințe internaționale de ministrul român de externe în anul 2021.

Două mesaje – unul mai elaborat, altul mai succint

Analizând textul comunicatului de presă emis de Ministerul de Externe de la București, am observat o atenție sporită față de detalii punctuale la București. Partea română a fost interesată să evidențieze oportunitățile create în dialogul bilateral.

Comunicatul publicat pe pagina web mae.ro este mai elaborat, oferă mai multe detalii. Emily Horne a relatat mai succint ce a inclus discuția celor doi oficiali. În ceea ce privește contribuția acestei discuții la propunerea României de a fi creat un post de Reprezentant special al UE, care sa vizeze conflictele din regiunea Marii Negre, în comunicate se arată că ambele părți agreează o coordonare strânsă privind securitatea Mării Negre. În acest sens a și fost inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru reziliență la București prin intermediul căruia, și nu numai, “România dezvoltă o expertiză aparte” (declarație care îi aparține lui Bogdan Aurescu – nota noastră). Discuția ar fi, de facto, un pas în direcția respectivă.
Atunci când sunt monitorizate constant mesajele publice ale instituțiilor publice responsabile de implementarea politicii externe, pot fi evidențiate anumite tendințe sau mesaje repetative. Experții în relații internaționale sunt conștienți că acestea pot avea drept public țintă partenerii externi și încercarea de a-i convinge pe aceștia că există coerență între decizie și rezultate. Totuși, mesajele trebuie să fie confirmate de acțiuni concrete, de negocieri și discursuri capabile să genereze susținere în jurul propunerilor și inițiativelor României. Mai mult de atât, corelarea acestor propuneri, a proiectelor la care participă țara noastră, este absolut necesară pentru credibilitate și întărirea legitimității actului de guvernare în interes național.

Este important amai remarca (1) accentul pus de România pe corelarea dintre președinția României la Comunitatea Democrațiilor și Summitul Democrațiilor propus de Biden, respectiv (2) expertiza și experiența României la Marea Neagră pentru asigurarea securității regionale. Pe lângă acestea, faptul că România are un comunicat mai amplu, în care a punctat aproape temele care sunt de interes pe agenda românească este extrem de relevant: arată că România este proactivă, că ridică mereu la fileu aceste teme. Faptul că SUA nu s-au pronunțat împotriva temelor argumentate de România înseamnă susținere tacită. Pe de altă parte, România propune diverse inițiative regionale, dar follow-up-ul slab. La două luni de la lansarea Centrului de Reziliență, România se află tot la etapa de “inaugurare”, când ar trebui să se vorbească concret despre operaționalizare, mai ales că acesta a fost gândit să fie realizat cu partenerii.
Follow-up-ul slab este de facto problema structurală a procesului decizional în ceea ce privește formularea obiectivelor de politică externă a României. Din punct de vedere al conceptelor cu care se operează și a definirii problemelor cărora trebuie să le facă față Bucureștiul, lucrurile par a fi clare. Problema cu adevărat gravă începe atunci când trebuie să fie analizate miza obiectivelor strategice, comportamentul și efortul depus.

România pune accentul pe faptul că rămâne ancorată obiectivelor strategice pe care le are în relația transatlantică. Putem spune că este o obsesie pentru noi că de fiecare dată să punem că securitatea ne doare și asta s-ar corela cu faptul că statele baltice au câștigat cursa regională în ceea ce privește securitizarea.

Se pierde mult din poziționarea strategică pentru că se înțelege prea puțin cum funcționează lucrurile sau sunt ignorate anumite aspecte atunci când sunt luate decizii. Discuția despre parteneriatul strategic este oportună, dar nu trebuie să fie uitat faptul că România a avut întotdeauna susținere din partea administrațiilor republicane. E un aspect neglijat în analize și se observă că polonezii nu o fac. Statele Baltice acționează extrem de agresiv pe scena internațională (contextul de securitate regională și apropierea de Federația Rusă impune oportunitatea acestei agresivități – nota noastră) și asta se vede în modul în care sunt chemate să gestioneze crize sistemice regionale. Nimeni nu spune că România trebuie să gestioneze ceva (deși Bucureștiul vine cu propuneri pe care și le-ar putea asuma – a se vedea discursul lui Bogdan Aurescu despre Reprezentantul UE pentru conflicte la Marea Neagră). Toți ochii sunt ațintiți spre Polonia. De ce? Pentru că acțiunea lor în favoarea euro-atlantismului pare a fi mai coerentă decât a altor actori din regiune.

Ar fi oportun să fie analizate probleme simple, care se referă la dialogul pe care îl avem cu actori importanți din regiune. Cum putem vorbi despre securitatea regională, când se pune în discuție capacitatea de a rezolva problema traficului între România și Ucraina? Aceste aspecte nu trec neobservate.

Repetarea obsesivă a angajamentelor în spațiul public nu înseamnă și asigurarea resurselor necesare pentru ca acestea să fie respectate sau atinse. Într-adevăr, securitatea regională este un aspect care face parte din instrumentarul pe care decidenții îl orientează spre atingerea intereselor strategice. Mențiunea cu privire la ideologia celor care gestionează în anumite momente (între procese electorale) afacerile interne și externe ale SUA nu este deloc de neglijat. În prezent au loc schimbări importante în componența personalului Ambasadei SUA acreditat la București – schimbări condiționate de rezultatul alegerilor din statul cu care avem acest parteneriat strategic și pe care îl apreciem sau îl mobilizăm ca parte a discursului României de politică externă. În perioada următoare va deveni clar care sunt prioritățile formulate de Casa Albă în relația cu România și, probabil, și publicul de la București va afla mai multe detalii despre aceasta.

O altă observație se referă la capitalizarea ineficientă a sprijinului transpartinic în SUA. Din această perspectivă, discursul României, care se regăsește și în comunicatul de presă al MAE, arată „o pedalare exagerată” a parteneriatului strategic din partea Bucureștiului. Înțelegem prea puțin că fără un follow-up riguros, pentru SUA riscăm să transformăm acest dialog într-unul cu un „doar un alt partener strategic în Europa de Est”. Întrebarea logică, care se cere a fi formulată în acest context, se referă la impactul crizelor politice interne repetate asupra formării „imaginii externe” a României. Cât își pot amâna partenerii noștri intențiile de a dezvolta și de a transforma parteneriatele strategice în funcție de disensiunile de politică internă? Mai putem amâna vizite?

În politica externă e vorba foarte mult despre percepții (așadar și o formă PR politic), pentru că una e să ai credibilitate ca stat cu o viziune strategică și stabil politic, în care există instituții puternice, care pot să gestioneze aceste crize procedural, să ajute la evitarea unor consecințe negative și costuri suplimentare, și cu totul altceva se întâmplă atunci când există politizarea excesivă a unor domenii destul de tehnice, cum este inclusiv politica externă.

Tot în același context este important a pune accentul pe „frustrarea discursivă”, care durează ani de zile, a României în ceea ce privește modul în care Polonia își construiește propriul discurs. Varșovia investește mult în expertiză și analiză. La București expertiza este furnizată de experți care cunosc prea puțin obiectul analizelor lor. Mai mult, ceea ce există în spațiul public și este pus spre utilizare „no costs” nu produce interes în rândul politicienilor sau a consilierilor acestora. Singura parte atrăgătoare a ceea ce produc think-tank-urile sau presa de politică externă este apreciată doar prin perspectiva electorală: poate sau nu să aducă puncte electorale în anumite perioade această analiză? Dacă nu, atunci frustrarea se evaporă rapid și lucrurile revin la starea inițială, cea de ignorare a contextului regional în care se întâmplă procese și fenomene importante. Și aici intervine dezbaterea eternă a politicii românești regionale: cât de bine înțelege decidentul român noul context politic din Republica Moldova, de exemplu, sau cât de puțin folosim pentru argumentarea propunerii de creare a acelui post de reprezentant al UE pentru conflictele de la Marea Neagră militarizarea Mării Azov, a Mării Negre sau a Crimeei? Cu siguranță există momente de reflecție asupra acestor procese, dar este preferată diplomația „domoală” în locul celei pro-active, care ar putea să fie capabilă să genereze coeziune și susținere, iar expertiza care este luată în considerare servește prea puțin interesului nostru național.
Aici intervine în exercițiul nostru de reflecție asupra politicii externe discuția despre politica multi-vectorială a României. Trebuie sau nu să fie euroatlantismul vectorul aproape exclusiv al politicii noastre externe? Jucăm suficient de bine cartea apartenenței la Uniunea Europeană dacă nu încercăm să fim implicați în dosarele „fierbinți” ale acesteia? Indiferent de modul în care analizăm situația, SUA sunt în retragere sau în proces de reevaluare a dialogului său bi- și multilateral cu diferiți actori și parteneri în general. Au fost evaluate la București consecințele acestor acțiuni asupra parteneriatului strategic bilateral? Dar asupra altor discuții de reechilibare a forțelor în cadrul NATO?

În final ajungem acolo de unde am pornit și anume la parteneriatul strategic cu SUA. Dar ne interesează și altele: pe ce piloni vom reclădi parteneriatul strategic cu Republica Moldova, care tot trebuie să fie regândit și nu doar luând în considerare dacă se schimbă sau nu factorul de decizie la Chișinău? În acest sens, este necesară evitarea situațiilor în care politica externă este dependentă exclusiv de factori electorali. Consensul intern trebuie să rămână actual și pentru forțele politice experimentate, dar și pentru cele care abia încep să-și scrie propriile istorii.

Autori:

Vlada Sănduleac, Ana-Maria Anghelescu, Cătălin-Gabriel Done, Angela Grămadă

 

Anexa 1.

Convorbirea telefonică a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu JakeSullivan, consilierul pentru securitate națională al Președintelui Statelor Unite

Comunicat de presă, Data: 14.09.2021, Sursa: mae.ro

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și consilierul pentru securitate națională al Președintelui SUA, JakeSullivan, au avut marți, 14 septembrie 2021, o convorbire telefonică.

Cu acest prilej, cei doi înalți oficiali au salutat marcarea aniversării, la 13 septembrie 2021, a zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii și a semnării Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, moment marcat și prin Declarația Comună de presă emisă de Ministerul român al Afacerilor Externe și Departamentul de Stat al SUA cu acest prilej (http://www.mae.ro/node/56667).

JakeSullivan a adresat mulțumiri ministrului Bogdan Aurescu pentru angajamentul ferm pe care țara noastră îl are pentru consolidarea securității transatlantice și pentru promovarea valorilor și intereselor comune, România având o contribuție esențială la stabilitatea și reziliența regională. Totodată, a exprimat apreciere deosebită pentru găzduirea de către România a facilității antirachetă AegisAshore de la Deveselu, care contribuie la consolidarea apărării comune la nivel Aliat și la descurajarea amenințărilor și de la operaționalizarea căreia s-au împlinit cinci ani în luna mai.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a arătat că discuția, desfășurată în marja momentului simbolic aniversar, reprezintă o bună oportunitate de a evalua stadiul Parteneriatului Strategic, aflat la un nivel excelent de profunzime și substanță, și de a dezvolta și adânci, pe mai departe, cooperarea România-SUA, pe toate dimensiunile parteneriatului, în baza principiilor și liniilor majore de acțiune stabilite prin cele două documente menționate.

Astfel, cei doi înalți demnitari au discutat despre modalitățile concrete de consolidare în continuare a Parteneriatului Strategic bilateral și de întărire a cooperării dintre România și SUA, atât prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, inclusiv la cel mai înalt nivel, cât și prin demersuri comune de răspuns la provocările actuale la nivel internațional.

Consilierul pentru securitate națională al Președintelui SUA a arătat, în acest sens, că Administrația SUA apreciază implicarea și participarea României în calitate de președinție a Comunității Democrațiilor (2019-2022), care va fi relevantă și pentru Summitul Democrațiilor care va fi găzduit de către Președintele Biden la finalul anului. JakeSullivan a evocat totodată participarea Președintelui Biden la Summitul București 9 găzduit cu succes de către Președintele Klaus Iohannis, virtual, în luna mai, precum și aprecierea deosebită a Administrației SUA pentru angajamentul României în cadrul acestui format.

În cadrul discuției a fost abordat și rolul important al României în zona Europei Centrale și de Sud-Est și la Marea Neagră, precum și eforturile semnificative ale țării noastre în ceea ce privește consolidarea securității și stabilității regionale. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul și acțiunile concrete de sprijin ale României în relația cu parteneri precum Ucraina și Georgia, implicarea dinamică și substanțială în cadrul formatelor de cooperare regionale, precum București 9, Trilaterala România-Polonia-Turcia și Inițiativa celor Trei Mări, dar și angajamentul pentru securitatea comună, inclusiv prin contribuția României în cadrul NATO.

A avut loc și un schimb de evaluări cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și provocările persistente de securitate pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru necesitatea consolidării posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic al NATO, la Marea Neagră, mai ales printr-o abordare unitară și coerentă.
Cei doi înalți oficiali au agreat ca România și SUA să mențină, în următoarea perioadă, o coordonare strânsă privind securitatea la Marea Neagră, fiind apreciată contribuția României, inclusiv la nivel conceptual, ținând cont de expertiza sa regională și poziționarea geostrategică.

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat, totodată, cu înaltul oficial american despre coordonarea pe tema adaptării NATO și a procesului de negociere a unui Nou Concept Strategic al NATO. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat încă o dată importanța pe care România o acordă creșterii prezenței militare a SUA în România și la Marea Neagră.

Șeful diplomației române și consilierul pentru securitate națională al SUA au abordat și subiectul consolidării rezilienței strategice, subliniind importanța coordonării cu partenerii care împărtășesc aceleași valori și priorități, în primul rând la nivel transatlantic, precum și necesitatea promovării în regiune a democrației, prosperității și a statului de drept. Ministrul Bogdan Aurescu a amintit, în acest context, inaugurarea, la București, a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență și a evidențiat oportunitățile oferite de acest hub, la nivel transatlantic, precum și regional.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța celor două proiecte majore de interconectare regională, Rail2Sea și Via Carpathia, promovate de România inclusiv în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, de natură să sprijine dezvoltarea economică și mobilitatea militară, precum și interesul pentru o implicare, inclusiv financiară, a SUA în concretizarea acestora. Astfel, șeful diplomației române a pledat pentru necesitatea consolidării prezenței economice și de investiții americane, pe lângă o prezență militară crescută a SUA în regiune.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, și cu acest prilej, semnificația pe care România și cetățenii români o atribuie accederii în programul Visa Waiver. Astfel, cele două părți au agreat menținerea unui dialog apropiat în următoarea perioadă pentru a identifica soluții concrete comune care pot contribui la înregistrarea unor progrese tangibile în acest sens.

De asemenea, șeful diplomației române a evocat obiectivul strategic al României de aderare la OCDE.
Consilierul pentru securitate națională a mulțumit, totodată, pentru măsurile luate de România în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G și pentru intrarea recentă în vigoare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodăşi în sectorul energiei nucleare civile din România, țara noastră fiind considerată de Administrația SUA un model regional în abordarea acestor domenii strategice. A fost subliniat, totodată, interesul comun pentru concretizarea rapidă a oportunităților de cooperare în sectorul energiei nucleare civile din România, care vor aprofunda dimensiunea strategică a relației bilaterale.

Anexa 2.

DECLARAȚIA PURTĂTORULUI DE CUVÂNT AL CONSILIULUI PENTRU SECURITATE NAȚIONALĂ EMILY HORNE CU PRIVIRE LA CONVORBIREA TELEFONICĂ A CONSILIERULUI PENTRU SECURITATE NAȚIONALĂ JAKE SULLIVAN CU MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI BOGDAN AURESCU

14 septembrie 2021

Consilierul pentru Securitate Națională JakeSullivan a discutat astăzi cu Ministrul Afacerilor Externe al României Bogdan Aurescu. Domnul Sullivan l-a felicitat cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic dintre SUA și România și a Acordului privind apărarea antirachetă. De asemenea, el a transmis condoleanțe pentru marinarul român ucis în urma atacului iranian împotriva navei comerciale MVMercer Street din 29 iulie. Domnul Sullivan a subliniat modul în care cooperarea noastră în format bilateral și prin intermediul grupului București 9 (B9) al Aliaților NATO de pe Flancul Estic contribuie la securitatea regională și cea transatlantică, întărește capacitatea de apărare și descurajare a NATO și consolidează reziliența împotriva provocărilor externe și a influenței nocive venite dinspre zona Mării Baltice înspre zona Mării Negre. Domnul Sullivan i-a mulțumit Ministrului de Externe Aurescu pentru leadership-ul României în domeniul digital și energetic și a transmis că așteaptă cu nerăbdare operaționalizarea Acordului interguvernamental privind cooperarea în sectorul energiei nucleare civile. El a mai menționat că eforturile României de a-și proteja infrastructura esențială servesc drept exemplu pentru regiunea Europei Centrale și a Mării Negre.

Leave a reply

Your email address will not be published.