Domnului Pavel FILIP,
Prim-ministru al Republicii Moldova
Domnului Octavian ARMAȘU,
Ministru al Finanțelor al Republicii Moldova
Domnului Adrian CANDU,
Președinte al Parlamentului Republicii Moldova
Declarație
La începutul lunii septembrie curent, funcționarii publici din Sudul Republicii Moldova au fost anunțați că, începând cu data de 15 octombrie 2017, vor raporta toate situațiile financiare către Trezoreria Teritorială din or. Comrat. Acest lucru i-a luat prin surprindere pe angajații din sectorul public responsabili cu aceste activități, dar și pe agenții economici din sectorul privat din sudul Moldovei, care până acum raportau situațiile financiare către autoritățile raionale. Zvonuri privind posibile schimbări au mai existat în luna mai, dar inclusiv până în acest moment nu s-a transmis nici o informare oficială, ci doar comunicări verbale. Cu toate acestea, potrivit anunțului verbal, acțiunile fac parte din procesul de reformă fiscală promovată de autoritățile centrale.
Practic, o mare parte dintre instituțiile care oferă servicii deconcentrate vor fi transferate din centrele raionale din sudul țării la Comrat și Cimișlia. Acest lucru ne amintește de afirmația bașcanului autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, care declara în martie 2017: “Capitala Sudului Moldovei trebuie mutată de la Cahul la Comrat.” Ea a recunoscut în același discurs că Gagauzia nu a fost niciodată centrul sudului: ”Găgăuzia nu a fost niciodată un centru al Sudului. Dar am reușit să convingem Ministerul Finanțelor și Inspectoratul Fiscal ca Inspectoratul Fiscal al Sudului să fie deschis la noi, în orașul Comrat. Acesta este un precedent excelent, când centrul Sudului se mută de la Cahul la Comrat.”
La acea vreme, promisiunile Irinei Vlah păreau să fie doar parte a unui discurs intern, destinat consumatorilor din U.T.A Găgăuzia, întărit ulterior și prin cele trei inițiative legislative cu privire la Găgăuzia, votate de Parlament în vara iulie 2017 și respinse de către președintele Igor Dodon în septembrie 2017.
Din păcate, orașul Comrat poate deveni, totuși, capitala Sudului ducă ultimile decizii în domeniul fiscal și nu numai vor fi implementate până la final.
Cum s-a ajuns ca un raion de dimensiunea raionului Cahul să își cedeze numeroase competențe, printre care și cele fiscale, capitalei Găgăuziei?
Raionul Cahul este al cincilea după suprafață (1545,28 kmp) și cu 124,6 mii de locuitori (3,51% din populația R.Moldova). Întreaga U.T.A. Găgăuzia are cu doar 1% mai multă populație. Amplasarea strategică a raionului Cahul, infrastructura cu acces la comunicații de transport naval, terestru, cale ferată, frontiera cu două state vecine definește importanța sa incontestabilă pentru securitatea și stabilitatea, inclusiv economică și financiară a regiunii. Raionul Cahul este parte componentă în cadrul a două euroregiuni: ” Dunărea de Jos” și euroregiunea ” Marea Neagră”. Luând în calcul aceste realități, am dori să cunoaștem care au fost argumentele pragmatice ale autorităților în favoarea mutării capitalei Sudului în Găgăuzia?
La această întrebare se pare că nu a obținut un răspuns argumentat nici Consiliul Raional din Cahul, care în luna aprilie curent a înaintat o declarație publică (http://cahul.md/declaratie/) prin care a solicitat explicații și luarea unor măsuri imediate Președintelui țării, Președintelui Parlamentului și Premierului Republicii Moldova pentru ca să fie oprit transferul serviciilor deconcentrate de la Cahul la Comrat. Din aprilie până acum nu a existat un răspuns din partea autorităților menționate, care să conțină acele elemente și argumente lipsă din discursul oficialilor responsabili de promovarea și implementarea reformelor.
Se pare că, fără a fi existat o dezbatere la care să ia parte toate părțile implicate sau afectate, fără a fi asigurată transparența, prin emitere de ordine interne și comunicare pe cale verbală, servicii extrem de importante precum Serviciul Fiscal de Stat, Trezoreria, Centrul de Standardizare și Metrologie Cahul, Secția de evaluare și control a CNAM (Compania Națională de Asigurări în Medicină), etc., sunt transferate de la Cahul în orașe din Găgăuzia. Mai mult, activități ale unor autorități centrale cu privire la dezvoltarea proiectelor de infrastructură ocolesc raionul Cahul și dau prioritate Găgăuziei.
Lăsând la o parte potențiale obiective pe termen mediu și mijlociu, care nu sunt comunicate și pot fi doar speculate, mai ales în absența unor informații, ceea ce interesează publicul sunt următoarele lucruri:
- Care sunt argumentele care au stat la baza deciziilor acestor mutări din Cahul în Găgăuzia și cum sunt respectate interesele cetățenilor din Sudul Moldovei în contextul reformelor respective?
- Cum anume este sporită eficiența instituțiilor fiscale, dar și a altora, prin reorganizarea instituțiilor care oferă serviciile deconcentrate, dacă numărul angajaților din aceste instituții rămâne, totuși, același?
Să luam un exemplu. Reforma fiscală din R. Moldova presupune reorganizarea Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, se desființează Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care include Direcția generală administrarea contribuabililor mari, precum și cele cele 35 de Inspectorate Fiscale de Stat teritoriale și se reduc 85 de funcții de conducere.
FISC.MD
Începând cu data de 1 aprilie 2017, Serviciul are patru Direcții de administrare fiscală teritoriale. Acestea sunt: Direcția Nord – Bălți, Direcția Centru – Ialoveni, Direcția Sud – Comrat, și municipiul Chișinău. Interesant este că, în pofida reorganizării, din cei 1892 de angajați, rămâne numărul de...1892 de angajați ai Serviciului Fiscal. Simultan, angajaților publici din Inspectoratele teritoriale actuale nu li s-a oferit garanții că își vor păstra locurile de muncă. Dacă aceștia aleg să rămână funcționari în cadrul acestor instituții publice, vor fi obligați să aleagă una dintre următoarele opțiuni: să suporte cheltuieli de transport mai mari până la noul loc de muncă, adică or. Comrat sau să se mute cu traiul, fie și temporar. Relocarea acestor angajați nu este cea mai eficientă soluție. Deschiderea unor noi oficii teritoriale, altele decât cele existente până în prezent, presupune selecția, pregătirea și angajarea unor noi forțe de muncă, ceea ce implică creșterea costurilor de instruire a resurselor umane. Sunt prevăzute aceste costuri în noua reformă fiscală?
Necesitatea reformelor care au loc în Moldova este evidentă, însă reformele vizează în primul rând beneficii pentru cetățeni. Modalitatea actuală de implementare a reformelor ridică mari semne de întrebare cu privire la aceste potențiale beneficii. Lipsa de transparență, deciziile luate unilateral, fără consultare și dezbatere publică, absența numeroaselor documente (de exemplu, nu este disponibil online nici ordinul nr. 39 cu privire la Serviciul Fiscal de Stat, nici răspunsul autorităților la scrisoarea Consiliului Raional Cahul, nu este disponibilă organigrama nouă a Trezoreriei, prin care este mutat serviciul la Comrat), comunicarea proastă a deciziilor luate și comunicarea verbală cu angajații privind unele probleme de importanță majoră, precum cea a desființării unui serviciu nu demonstrează deloc asumare și transparență a procesului decizional, ci din contra sporește gradul de îngrijorare a locuitorilor din zona de Sud.
Mai mult, conținutul și recomandările studiului de fezabilitate, elaborat de experți din Suedia contractați de guvernul R. Moldova și care recomandă păstrarea capitalei de Sud la Cahul, cu toate atributele sale și la care fac trimitere membrii Consiliului Raional Cahul în Declarația către Ministerul Finanțelor și premier, au fost neglijate de către decidenți.
Cu siguranţă, suntem martorii elaborării unei strategii ample de reformare a mai multor tipuri de servicii de stat, de altfel transformări utile şi necesare, cerute şi de către partenerii externi a Republicii Moldova. Dar, aceste transformări trebuie mai întâi de toate să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a regiunilor. Acest lucru devine foarte dificil, atunci când este îngreunat procesul de comunicare cu autoritățile locale (cheltuieli mai mari pentru deplasări până la Comrat, perioadă mai mare de timp, puțini experți care vorbesc limba de stat). De asemenea, trebuie să asigure un mediu propice pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi a oportunităţilor într-o regiune a cărei importantă strategică nu poate fi anulată de nicio politică publică. Toate aceste procese trebuiesc realizate asigurând transparenţa şi implicarea părţilor. Problema o constituie faptul că nu pot fi analizate cu precizie care vor fi consecinţele negative şi pozitive pe termen lung ale acestei strategii, dacă interesele locuitorilor din zona de Sud a Moldovei nu sunt luate în calcul şi sudul devine ignorat. Obiectivul final al reformelor ar trebui să fie distribuirea echitabilă a atenţiei politice întregii Moldove!
În acest context, care crează vulnerabilități și sensibilități suplimentare pentru potențialul de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul, solicităm reprezentanților instituțiilor responsabile, dar mai ales Domnului Pavel FILIP, Prim-ministru al Republicii Moldova, Domnului Octavian ARMAȘU, Ministru al Finanțelor al Republicii Moldova și Domnului Adrian CANDU, Președinte al Parlamentului Republicii Moldova:
- Să anuleze implementarea deciziilor care se referă la mutarea instituțiilor fiscale teritoriale, în speță Serviciul Fiscal de Stat, Trezoreria, Centrul de Standardizare și Metrologie Cahul, Secția de evaluare și control a CNAM (Compania Națională de Asigurări în Medicină) din mun. Cahul în alte localități din Găgăuzia;
- Să răspundă la Declarația adresată de către membrii Consiliului Raional Cahul și elaborată special pentru contextul creat și să explice care au fost argumentele pragmatice ale deciziei luate, cum au fost calculate beneficiile și evaluată oportunitatea mutării acestor servicii de la Cahul la Comrat;
- Să explice de ce au fost neglijate recomandările experților și evaluatorilor externi, solicitați să-și exprime opinia chiar de către autoritățile guvernamentale, cu privire la acest subiect;
- Să elimine lacunele de comunicare între angajații instituțiilor publice și beneficiarii finali ai politicilor publice, adică cetățeni;
- Să organizeze dezbateri viitoare pe subiecte de interes, care să includă opiniile tuturor părților afectate și să asigure transparența procesului de luare a deciziilor atât la nivel național, cât și la nivel local.
Asociația Experts for Security and Global Affairs, Moldova
18 Septembrie 2017