Policy Paper: Uniunea ucrainenilor din România și alegerile locale, partea I

 

Ultimii treizeci de ani au consfințit în sistemul politic românesc abordări specifice pentru protejarea minorităților naționale, precum acordarea drepturilor de reprezentare politică directă, precum și definirea, identificarea și încercarea de rezolvare a problemelor cu care minoritățile naționale se confruntă. Acest lucru are loc prin ,,plasarea aspectelor vizate în contextul bunului public”, ceea ce dovedește faptul că centrul conservator al politicului național privilegiază abordarea unitară a politicilor statului-națiune, manifestările identitare suferind un transfer de forță dinspre minoritar spre majoritar. Această perspectivă nu este cu totul greșită, fiind de preferat ca statul să determine o agendă a politicilor publice comună cu cea a minorităților, asigurându-le acestora întreg sprijinul și întreaga protecție pentru a preîntâmpina orice tensiune socială, limitând astfel conflictele interetnice, implicit apariția mișcărilor sau a grupărilor înarmate ce militează pentru promovarea intereselor unor comunități.

De pildă, Constituția României oferă comunităților minoritare dominante mediul social necesar afirmării, dezvoltării și promovării identităților etnice, reușind să evite elementele exclusiviste ale discursului identitar, drepturile minorităților, precum și pluralismul, devenind o realitate a României de după 1989.

O privire sociologică asupra societății românești postdecembriste identifică formularea unei poziții cosmopolite care promovează și exploatează politic capitalul diversității etnoculturale a statului-națiune, unitatea și solidaritatea reprezentând fundamentul statului.

Cum ,,principiul națiunii presupune, prin apelul său la unitate, impunerea viziunii unui grup în dauna altora”, a fost nevoie ca autoritatea politică națională să găsească o formă specifică de organizare pentru ca România să devină patria tuturor cetățenilor săi. Astfel, gestionarea tuturor evoluțiilor sociale cauzate de logica națională a intereselor statului a implicat legitimarea diversității subculturale, a componentei democratice efective de împărțire a puterii cu grupurile etnice naționale, dar și construirea unui cadrul legal și instituțional care să permită respingerea tiraniei majorității asupra minorității.

Continuare Policy Paper aici

Autor: Cătălin-Gabriel Done

Acest policy paper este elaborat în cadrul proiectului ”Romanian – Ukrainian Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation”, implementat de către Strategic and Security Studies Group, Ucraina, în parteneriat cu Asociația Experts for Security and Global Affairs, România și Foreign Policy Council ”Ukrainian PRISM”, cu suportul Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund. Opiniile exprimate în acest policy paper aparțin autorului și nu coincid neapărat cu cele ale partenerilor ESGA.

Leave a reply

Your email address will not be published.