Republica Moldova și Parteneriatul Estic. Evoluții și perspective

Chisinau
 

Autoare: Georgiana Marcu[1] 

Parteneriatul Estic reprezintă dimensiunea regională a Politicii Europene de Vecinătate. Consolidarea asocierii politice și a integrării economice a celor șase țări din Europa de Est și Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) reprezintă principalul obiectiv care stă la baza Parteneriatului Estic. Cele șase state au redobândit statutul prioritar pe agenda Uniunii Europene. În acest sens, securitatea, stabilitatea, prosperitatea, democrația și statul de drept în aceste țări trebuie consolidate și orientate către o dezvoltare continuă și sustenabilă. Pentru îndeplinirea acestor obiective și priorități, între Uniunea Europeană per ansamblu, între statele membre ale UE și între cele șase state din Europa de Est și Caucazul de Sud sunt stabilite relații contractuale, acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și implementarea unor măsuri care vizează liberalizarea regimului de vize.

Toate aceste obiective specifice Parteneriatului Estic au fost reafirmate în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Bruxelles, care a avut loc în luna noiembrie 2017.

De la Riga la Bruxelles: priorități și obiective

În 2015, la Riga, a avut loc Summit-ul Parteneriatului Estic. Această întrunire a fost programată la o scurtă perioadă după anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă. Evenimentele care au avut loc în Estul Europei au pus sub semnul întrebării securitatea Ucrainei și implicit a întregii regiuni. În cadrul întrunirii de la Riga, o atenție sporită a fost acordată soluționării conflictelor, în special soluționării, pe cale pașnică, a crizei din Ucraina, care a condus la o destabilizare a mediului de securitate din regiune. Această problematică a ocupat un loc prioritar pe ordinea de zi a Summit-ului[2], fiind astfel semnat Memorandumul de înțelegere pentru asistență financiară în valoare de 1,8 miliarde Euro. Asistența Financiară reprezintă un instrument de răspuns la criză pe care Uniunea Europeană îl poate folosi în vederea sprijinirii țărilor partenere ale Uniunii Europene care au trecut printr-o criză. Memorandumul semnat între Ucraina și UE are la bază un program de politici care vizează reformarea societății ucrainene. Programul de politici este constituit sub forma a 6 domenii care vizează dezvoltarea economică și structurală. Cele 6 domenii sunt următoarele: managementul finanțelor publice; guvernare și transparență; mediul de afaceri; sectorul energetic; siguranța socială și sectorul financiar. Ca urmare a dezvoltării acestor domenii cheie, Ucraina poate să îndeplinească, pe termen mediu, prioritățile care se regăsesc și pe care și le-a asumat ca urmare a constituirii agendei Acordului de Asociere[3].

În cadrul Summit-ului de la Riga au fost identificate mai multe obiective care au vizat dezvoltarea Parteneriatului Estic.

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în cadrul Summit-ului de la Riga, relațiile de cooperare dintre statele membre ale Parteneriatului Estic au avut la bază patru domenii importante. În primul rând, s-a pus accent pe dezvoltarea economică și pe maximizarea oportunităților de piață. În al doilea rând, la nivel guvernamental, s-a stabilit consolidarea instituțiilor și îmbunătățirea guvernanței. În al treilea rând, un rol important îl ocupă stabilirea unor relații bune între state și, astfel, cel de-al treilea domeniu important constă în consolidarea interconexiunilor, în special în domeniul transportului și energiei. Și nu în ultimul rând, consolidarea nivelului societal prin stabilirea unor contacte interumane cât mai consolidate[4].

Cu toate acestea, statele membre ale Partneriatului Estic nu au reușit să promoveze în vecinătatea estică regimuri democratice, stabile și prospere. În regiune există în continuare instituții de stat foarte slab dezvoltate și ineficiente, iar anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă a îngreunat și mai mult situația[5].

Procesul de integrare economică și politică al celor șase state din Europa de Est și Caucazul de Sud a fost gestionat de Comisia Europeană și de Serviciul European de Acțiune Externă. În prezent, Uniunea Europeană a devenit unul dintre cel mai important partener economic al acestor state[6].

În cadrul Summit-ului de la Riga, Republica Moldova a fost menționată ca fiind un lider al Parteneriatului Estic, întrucât a valorificat toate oportunitățile care i-au fost oferite prin intermediul acestui parteneriat. În acest sens, Republicii Moldova i-a fost acordat calificativul povestea de succes. Astfel, în 2014 a avut loc punerea în practică a uneia dintre cele mai importante priorități a Parteneriatului Estic, și anume liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. Aceștia au posibilitatea de a călători în Spațiul Schengen în interes de serviciu, în calitate de turiști fără a fi nevoiți să obțină viza de trecere într-o altă țară. În 2016 au intrat în vigoare două documente importante Acordul de Asociere și Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), prin intermediul cărora procesul de integrare economică va putea fi realizat cu succes[7], însă succesul este influențat de atitudinea elitei politice și de deschiderea acestora față de schimbare[8]. Pentru Republica Moldova, cooperarea strânsă cu Uniunea Europeană a condus la o îmbunătățire a controlului la granițele statului și la aplicarea unor măsuri mai dure în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Autoritățile de la Chișinău s-au aliat cu instituțiile de la Bruxelles pentru a lupta contra războiului informațional condus de Federația Rusă și pentru a compensa impactul pe care embargoul impus de Moscova l-a avut asupra produselor agricole moldovenești[9].

În calitate de stat partener al Parteneriatului Estic, Republica Moldova a înregistrat anumite progrese în domeniile: economic, guvernamental, al inter-conectivității și cel societal.

În domeniul economic, Uniunea Europeană reprezintă pentru Republica Moldova cel mai important partener comercial și cel mai mare investitor[10]. În acest sens, consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană reprezintă un proces important care va contribui la dezvoltarea economică și nu numai a Republicii Moldova[11].

În ceea ce privește domeniul conectivității, la nivelul Republicii Moldova au fost înregistrate progrese. Astfel, sistemele de încălzire pe bază de biomasă au fost instalate în cadrul a 225 de unități școlare, grădinițe, centre comunitare, fapt ce a condus la o reducere a cheltuielilor aferente încălzirii acestor unități, precum și la o diversificare a surselor de energie. Mai mult decât atât, 47 dintre aceste unități au fost echipate cu sisteme solare necesare pentru încălzirea apei. Rata șomajului a scăzut în anumite localități. În cadrul a trei orașe din Republica Moldova, Nisporeni, Vărzărești și Grozești, infrastructura de apă potabilă va fi schimbată astfel încât calitatea apei să fie îmbunătățită. În ceea ce privește transportul public, schimbările nu au întârziat să apară nici în acest domeniu, astfel încât în orașele Chișinău și Bălți mijloacele de transport public în comun au fost reînnoite parțial. Securitatea energetică reprezintă un alt domeniu important, în acest sens Uniunea Europeană a demarat un proiect care vizează stabilirea unei inter-conectivități electrice între Republica Moldova și UE[12].

În domeniul bunei guvernări, Uniunea Europeană și-a arătat disponibilitatea și dorința de a susține consolidarea sistemului juridic în Republica Moldova. În 2017, ambii actori (Republica Moldova și Uniunea Europeană) au pus bazele unei Agende de Asociere, prin care Republica Moldova își asumă o serie de angajamente care vizează independența și integritatea sistemului judiciar – toleranță zero pentru corupție. Nivelul de corupție în Republica Moldova este foarte ridicat, iar pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă acest fenomen trebuie înlăturat[13]. Uniunea Europeană și-a arătat sprijinul în ceea ce privește implementarea la nivelul Republicii Moldova a unor reforme în cadrul acestui domeniu și pune la dispoziția Republicii Moldova suma de 51 milioane de euro, sub forma sprijinului bugetar, și 6 milioane de euro, sumă de bani care este destinată adoptării unor măsuri complementare. Fondurile oferite de UE vor fi debursate pe măsură ce obiectivele asumate vor fi îndeplinite[14]. Totuși, este important a fi menționat aici că tactica UE a suferit modificări importante. Justiția nu mai este un domeniu care poate fi trecut cu vederea de către oficialii de la Bruxelles. Este flagelul care afectează dezvoltarea și modernizarea țării. Datorită lipsei performanțelor în ceea ce privește justiția și creșterea nivelului de corupție, Uniunea Europeană a decis amânarea asistenței financiare pentru reforma justiției. Practic, partenerul european încearcă să convingă autoritățile de la Chișinău că fără performanțe vizibile nu va exista asistență financiară. Principiul ”mai puțin pentru mai puțin”, care este unul din pilonul Parteneriatului Estic, este în sfârșit adus în discuție. Concesiile politice și economice făcute de-a lungul timpului Republicii Moldova, doar pentru a păstra viu interesul pentru ceilalți membri ai dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate, sunt din ce în ce mai puține.

Revenind, însă, la realizările autorităților guvernamentale, este important să fie menționat faptul că în domeniul societal, începând cu anul 2014 a fost adoptat pașaportul biometric, instrument prin intermediul căruia cetățenii Republicii Moldova pot călători în spațiul Schengen fără a avea nevoie de viză. În ceea ce privește mobilitatea de studiu și posibilitatea de a învăța în una din țările Uniunii Europene, studenții Republicii Moldova beneficiază de programul Erasmus+. În perioada 2015-2017, 900 de studenți moldoveni și profesori au plecat într-o mobilitate Erasmus+[15].

Prioritățile Moldovei la Summit-ul de la Bruxelles

La cel de-al V-lea Summit al Parteneriatului Estic care a avut loc la Bruxelles, pe data de 24 noiembrie 2017, Republica Moldova a fost reprezentată de Premierul Pavel Filip[16].

Agenția de știri, Moldpres, a realizat un interviu cu Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, cu ocazia desfășurării celui de-al V-lea Summit al Parteneriatului Estic. În cadrul interviului acordat, Pavel Filip a susținut faptul că acest Summit al Parteneriatului Estic reprezintă o oportunitate pentru țările din regiunea Europei de Est în vederea îmbunătățirii legăturilor existente între Uniunea Europeană și fostele republici sovietice. Republica Moldova, alături de Ucraina și Georgia, vor face parte din formatul de modernizare, prin intermediul programului Eastern Partnership Plus. Acest program reprezintă un sprijin oferit de Uniunea Europeană în vederea dezvoltării celor trei state, care au înregistrat progrese și au avansat în ceea ce privește cadrul normativ de cooperare cu UE. Pavel Filip a susținut în cadrul interviului acordat faptul că, pe viitor, își dorește ca Republica Moldova să aibă acces la energie, uniune digitală și să fie integrată în spațiul Schengen; mai mult decât atât, pentru Republica Moldova va fi important accesul la piața unică, conectarea cu infrastructura de transport europeană, stabilirea unor parteneriate în zona industrială, precum și consolidarea relațiilor de cooperare în sectorul securității. În sprijinul dezvoltării celor trei state, enunțate anterior, un rol important îl va avea implementarea Planului european de investiții, proiect prin intermediul căruia investițiile private și cele publice vor putea fi finanțate. Aceste investiții vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport care leagă Republica Moldova de Uniunea Europeană[17].

Noi abordări și priorități în relația cu Estul?

În cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic care a avut loc la Bruxelles, Președintele Tusk a afirmat faptul că la nivelul acestui parteneriat cooperarea dintre statele membre va fi extinsă către următoarele domenii: întreprinderile mici și mijlocii, economia digitală, investițiile în dezvoltarea infrastructurii de transport, a energiei. Toate aceste domenii sunt importante pentru Republica Moldova. Modernizarea tehologică este necesară, iar eforturile autorităților ar trebui să se îndrepte spre atragerea de investiții străine și facilități pentru antreprenorii care decid să dezvolte diferite tipuri de afaceri. Accentul trebuie să se pună mai puțin pe subvenționarea companiilor de stat ineficiente și mai mult pe îmbunătățirea legislației antreprenoriale, a celei fiscale și a funcționării instituțiilor publice.

În cadrul acestui Summit, a fost adoptată Declarația Comună, document prin intermediul căruia statele membre ale Parteneriatului Estic își asumă respectarea obligațiilor și a angajamentelor asumate în cadrul acestui parteneriat și care au fost reafirmate în cadrul Summit-ului[18].

Conform politologului Ernest Vardanean, Republica Moldova nu a avut așteptări foarte mari de la Summit-ul Parteneriatului Estic care a avut loc la Bruxelles în noiembrie 2017. Această atitudine se datorează faptului că Republica Moldova nu a reușit să implementeze toate reformele pe care și le-a asumat în cadrul Summit-urilor anterioare. De asemenea, nu a luptat suficient contra eliminării corupției și nu a ținut cont de recomandările pe care Uniunea Europeană sau pe care alte foruri internaționale i le-a transmis. Spre exemplu, în vara anului 2017, Parlamentul Republicii Moldova o adoptat sistemul electoral mixt în ceea ce privește alegerile parlamentare, însă Comisia de la Veneția a intervenit și a susținut că această modificare a sistemului electoral nu este recomandabilă[19]. Criticile formulate de Comisia de la Veneția au fost următoarele: în primul rând, această inițiativă legislativă nu a fost adoptată ca urmare a existenței unui consens în cadrul Parlamentului, iar adoptarea unui sistem electoral mixt va conduce la sporirea vulnerabilităților între parlamentari față de interesele grupurilor de afaceri. În al doilea rând, nu au fost specificate încă de la bun început clar modalitățile de formare a circumscripțiilor unionale de către Comisia Electorală Centrală. De asemenea, nu era precizat mecanismul de formare al circumscripțiilor unionale în ceea ce privește persoanele cu drept de vot din regiunea transnistreană și diaspora[20]. În ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția, a protestelor organizate de societatea civilă și de opoziție, care nu au îmbrățișat această modificare, Președintele Republicii Moldova a susținut această inițiativă legislativă[21].

Concluzii

Republica Moldova în calitate de stat partener al Parteneriatului Estic a înregistrat un progres ca urmare a asumării acordurilor pe care le-a semnat. Pentru Republica Moldova, Parteneriatul Estic reprezintă un instrument prin intermediul căruia regimul democratic poate fi consolidat, creșterea economică poate fi sustenabilă ca urmare a oportunităților pe care statul le are, iar nivelul corupției poate fi diminuat ca urmare a reformării sistemului. Ca aceste obiective și priorități să poată fi transpuse în realitate, este nevoie de multă voință politică și concentrarea eforturilor autorităților guvernamentale pe implementarea de reforme și măsuri de îmbunătățire a mediului de afaceri. Luptele geopolitice trebuie să treacă pe plan secund și să nu mai fie invocate pentru a scuza lipsa de progrese, altfel dezbinarea socială sau cea pe criterii etnice ar putea să se aprofundeze și mai mult în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare programate pentru toamna anului 2018.

Bibliografie

 

[1] Masterandă, Analiza și soluționarea conflictelor, SNSPA, București. În prezent efectuează un program de internship la ESGA, în cadrul căruia este responsabilă de monitorizarea dialogului dintre autoritățile guvernamentale ale Republicii Moldova cu partenerii externi.

[2]Consiliul Uniunii Europene. Summit-ul Parteneriatului Estic, Riga. Link: http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2015/05/21-22/#

[3] Comisia Europeană. Eu and Ukraine sign Memorandum of Understanding for 1,8 bilion eur in financial assistance. Link: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5024_en.htm?locale=EN

[4]Redacția Unimedia. Cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic are loc la Bruxelles http://unimedia.info/stiri/Cel-de-al-cincilea-Summit-al-Parteneriatului-Estic-are-loc-la-Bruxelles.-Pavel-Filip-va-ine-un-discurs-143426.html?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=rss

[5]Kobzova, Jana. Eastern Partnership after Riga: rethink, reforms, resilience. ECFR Riga Series, p. 1

[6]Ibid. p. 2

[7]Misiunea Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană. Interviu cu dl Eugen Caras, Șeful Misiunii Republicii Moldova pe lângă UE. Link: http://www.eumission.mfa.md/interview-md/501492/

[8]Kobzova, Jana. Eastern Partnership after Riga: rethink, reforms, resilience. ECFR Riga Series, p. 1

[9]Ibid., p. 3

[10] Consiliul Uniunii Europene. Facts and Figures about Eu-Moldova Relations. http://www.consilium.europa.eu/media/31660/eap-summit-factsheet-moldova-eng.pdf

[11] Ibid.

[12] Ibid.

[13] Ibid.

[14]Agora. Link: http://agora.md/stiri/31151/o-politie-mai-receptiva-toleranta-zero-fata-de-coruptie-si-mai-multe-femei-ofiteri–in-ce-consta-reforma-politiei-in-moldova

[15]Ibid.

[16]Radio Europa Liberă. Premierul Pavel Filip va reprezenta R. Moldova la summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles. Link: https://www.europalibera.org/a/28870237.html

[17]Moldpres. Moldovan PM says Eastern Partnership instrument allowing to speed up European Integration https://www.moldpres.md/en/news/2017/11/22/17009139

[18]Consiliul Uniunii Europene. Summit-ul Parteneriatului estic, 24/11/2017

Link: http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2017/11/24/

[19]Agerspres. Parlamentul Republicii Moldova a votat sistemul electoral mixt in lectură finală.

 Link:https://www.agerpres.ro/externe/2017/07/20/parlamentul-republicii-moldova-a-votat-sistemul-electoral-mixt-in-lectura-finala-13-06-07

[20]Agerspres. Parlamentul Republicii Moldova a votat sistemul electoral mixt in lectură finală.

Link:http://adevarul.ro/moldova/politica/comisia-venetia-votul-mixt-asistenta-europeana-1_59476c125ab6550cb84775fa/index.html

[21]Agerspres. Parlamentul Republicii Moldova a votat sistemul electoral mixt in lectură finală.

Link:https://www.agerpres.ro/externe/2017/07/20/parlamentul-republicii-moldova-a-votat-sistemul-electoral-mixt-in-lectura-finala-13-06-07

Leave a reply

Your email address will not be published.