Dialogul dintre România și Ucraina în era diplomației de whatsapp

 

Ultima vizită oficială a unui ministru ucrainean de externe la București a avut loc pe 13 octombrie 2017. La acea dată, Pavlo Klimkin, aflat în vizită de lucru în România, a avut o misiune dificilă și anume de a convinge partea română că Ucraina va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la legea educației – o lege care a generat pentru Kiev mai multe dificultăți în dialogul bilateral cu mai mulți parteneri: Ungaria, România, Bulgaria, Grecia, Polonia, etc..

În anul 2020 diplomații ucraineni au reușit în doar câteva zile să demonstreze că interesele de politică externă în relația cu România au fost definite, iar obiectivele au fost formulate. Vizita la București a ministrului de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a avut drept obiectiv ”identificarea de soluții pe termen lung privind unele aspecte relevante de pe agenda bilaterală, cu accent pe drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.” Dincolo de acest obiectiv, prezentat oficial în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe de la București, agenda a fost mult mai consistentă decât a putut să prevadă publicul din ambele țări.

Continuare aici

Acest policy brief este elaborat în cadrul proiectului ”Romanian – Ukrainian Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation”, implementat de către Strategic and Security Studies Group, Ucraina, în parteneriat cu Asociația Experts for Security and Global Affairs, România și Foreign Policy Council ”Ukrainian PRISM”, cu suportul Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund. Opiniile exprimate în acest policy paper aparțin autorului și nu coincid neapărat cu cele ale partenerilor ESGA.

Leave a reply

Your email address will not be published.